FunOdyssey in N-Ionian 2015
Jurnal de Bord Yacht „IRO”
22-29 August 2015

Nume velier: IRO (508)
Model: Bavaria 42
Traseu Marea Ionica (de Nord): Lefkada, Paxos, Antipaxos, Corfu, Golf La Piscina, Parga, Preveza.
Echipaj: Andrei (Perju)– skipper, Dragos – coskipper, Denisa, Dany, Laur, Cristina, Alex, K.
Sailing Consultants: Andrei & Dragos

§ Chilling Saturday

Un drum lung, de o noapte si mai bine de jumatate de zi, s-a sfarsit odata cu ajungerea in marina din Lefkas Town. Dupa ce nu inchisesem un ochi, timp de aproape 14 ore, bucuria ca am ajuns a fost pentru toti extrem de mare. Acum, puteam sa ne relaxam! Vacanta noastra tocmai incepuse… chiar de la prima briza de vant sarat pe care am simtit-o, cand ne-am dat jos din masina. La scurt timp dupa, ne-am gasit cu Andrei, skipperul nostru, si cu restul celor care mergeau in excursie cu noi: Dragos, Denisa, Dany, Laur si Alex. Odata gasca completa, ne-am dus sa facem cumparaturi pentru vacanta, timp in care barcuta noastra IRO, velierul rezervat de FunSailing pentru noi, trecea prin curatenia generala. Evident, ne-am luat si lista dupa noi, dar ca orice plan care se respecta, trebuia sa se dea peste cap, asa ca am avut surpriza ca multe din cele de pe lista noastra, sa nu fie de gasit in ditamai supermarket-ul. A cam trebuit sa improvizam destul de mult la faza cu shoppingul, iar dupa ne-am intors repede pe yacht. Curatenia era gata pe barca, ne-am ales cabinele si ne-am apucat de despachetat. Desi, spatiul era foarte mic, si am dat de atatea ori cu capul de „tavan” in timp ce desfaceam bagajele, credeti-ma ca pana la urma au incaput toate lucrurile noastre. Intr-un mod aproape miraculos… ☺

Sus pe punte, sub ultimele raze de soare ale zilei, e locul unde ne-am gasit cu totii, dupa ce terminasem de aranjat lucrurile. Ce-i drept, foamea ne-a cam strans la un loc, caci dupa atata drum, toti ne doream sa mancam. Si unde sa mananci in Grecia, daca nu la un restaurant italienesc? ☺ Si nu, nu glumesc! Intamplarea a facut sa ajungem tocmai acolo, pentru ca peste tot era aglomerat, iar acesta era unul din putinele locuri in care tocmai se eliberase o masa, cand am ajuns noi si aveau si ospatarite foarte amabile. Si un nume cel putin interesant: Napule.

Lefkas Town

Venirea noptii ne-a adus inapoi pe yacht, pentru un ultim pahar de vorba pe punte. Insa oboseala de peste zi, si-a cam zis cuvantul, asa ca unii s-au bagat la somn. Dar… si maine este o zi. Si chiar una de vacanta ☺

§ Sailing Sunday

Prima zi pe mare a inceput devreme, inca din zori si a avut ca destinatie finala, una dintre cele mai cochete insule din zona Ionica – Paxos. Un mic paradis, cumva ascuns al Greciei, si probabil tocmai faptul ca este mai putin cunoscut de lume, sporeste farmecul acelui loc.

Pe drum, marea ne-a cam dat ceva batai de cap pentru ca toti, pe rand, am avut ceva probleme cu raul de mare. Insa dupa un timp, ne-am revenit si totul a reintrat in normal. Iar daca veti avea vreodata astfel de probleme, sa nu uitati de linia orizontului, cum v-ar indruma Dragos. Va va fi de ajutor, caci ajuta mintea se se linisteasca si corpul sa se adapteze la miscarile valurilor. Odata depasite lucrurile acestea, nu ne mai ramanea decat sa ne bucuram de soare, de vantul de crusing si de mare. Adica, venise momentul sa facem si un pic de sailing. Baietii, sub indrumarea lui Andrei, au ridicat imediat vele si Iro era gata acum sa navigheze doar impreuna cu vantul. Pentru unii dintre noi era prima vacanta pe un yacht, iar acestea erau primele momente de sailing. Pentru ceilalti, erau senzatii de liberate mult asteptate, caci de asta venisera din nou intr-o vacanta pe mare.

Cum am ajuns in marina din Gaios, capitala Paxos-ului, cei mai multi dintre noi au facut imediat o baie in micul golf de langa yacht-ul nostru. Unde, ce sa vezi?! In spatele barcii, pe fundul apei baietii au zarit un televizor stricat si o caracatita mica. Nu doar ca apa era incredibil de frumoasa, dar s-a mai lasat si cu descoperiri amuzante. ☺

Spre seara, dupa o cina copioasa la unul din restaurantele traditionale de pe insula, unde s-a mancat unul din cel mai bun cheese saganaki din toata vacanta, a urmat un party foarte reusit, intr-unul din cluburile din apropiere de faleza. Sound-ul anilor ’90 ne-a adunat pe toti, atat pe noi cat si pe cei de pe celelalte barci, la o petrecere pe care ne-o vom aduce aminte, mult timp de acum incolo. Ce a fost cel mai frumos la aceasta petrecere, a fost ca am apucat sa ne intalnim cu totii, sa ne cunoastem mai bine si sa ne distram impreuna, pentru prima data.

§ Lazy Monday

A doua zi, dis de dimineata, am plecat spre Antipaxos, care e un fel de sora mai mica a lui Paxos. Acesta e un loc faimos in toata Grecia, pentru cat de clara si de frumoasa este apa care inconjoara petecul acela de pamant. Asa ca dimineata noastra a inceput, evident, cu o mare balaceala. Tot acolo in zona, am vazut si Pesterile Albastre, locul unde potrivit legendei ar fi fost palatul lui Poseidon. Piatra alba a stancilor si turcoazul apei, te puteau duce usor cu gandul, la cat de relaxat trebuie sa se fi simtit Zeul marii acolo. Caci aceasta era senzatia pe care o impregna locul acela, cred ca aproape tuturor celor care il vizitau.

A urmat o zi intreaga pe mare, plina de leneveala sub razele soarelui. Fiecare si-a gasit cate un loc pe punte, in care sa se lase rasfatat de soare si de linistea unei zile calme pe mare. Din cand in cand, un banc al baietilor spargea linistea din jur. Mai ales prin rasetele de dupa. O stare de „dolce far niente” plutea prin aer si noi pluteam impreuna cu ea. ☺

Ajunsi in Corfu, barcutele au fost cuplate pentru alimentare cu apa si energie in marina de acolo. Aveam toata seara la dispozitie sa descoperim insula si o foame de lup cu totii. Dupa un dus mult dorit, caci acum rezervele de apa ale barcii fusesera incarcate, ne-am imbracat repede si ne-am grabit sa vizitam orasul. O supriza frumoasa a fost ca drumul din marina spre centru, trecea chiar prin curtea Castelului Vechi al orasului. Numai bine sa te pierzi pe stradute incarcate de istorie, in timp ce soarele acoperea cu aur fiecare cladire din interior, in timp ce apunea.

Destul de cosmopolit, insa foarte aglomerat, Corfu s-a lasat mai greu de descoperit. Iar pentru foamea noastra, asta a cam fost o provocare. In cele din urma, am gasit un loc sa mancam, iar la masa s-au asezat cam 50 de oameni de pe toate barcile. Cred ca putem zice ca a fost o masa… mare ☺ Cu tzatziki, cu saganaki, cu souvlaki, cu sofrito, cu stifado, cu scoici in sos de vin, cu caracatita. Un moment bun sa descoperi ca „poşting is caring” cum ar zice Laur. Asta evident, daca iti doreai sa gusti din mai toate delicatesele acelea. Si la ce foame aveam, mai toti ne doream asta.

Corfu

Corfu

§ Happy Tuesday

Ne-am inceput ziua navigand pe vele. Cand vantul s-a oprit brusc si ne-a lasat… undeva in mijlocul marii. Era dupa pranz si noi inca speram sa isi revina, ca sa continuam calatoria. Dar nu a fost asa, caci nici urma de vant! Pana sa decidem ce e de facut cu velele, daca le strangem sau nu, cineva a avut o idee. Ce ar fi sa facem o baie? Chiar acolo, in mijlocul marii! Baietii au facut repede cateva noduri la o parama, ca sa avem de ce ne tine si toata lumea a fost in apa in cel mai scurt timp. Faptul ca eram atat de departe de tarm, ca sub noi erau atatia metri de apa, ne-a facut sa ne simtim atat de liberi in clipe acelea. O senzatie de genul „the world is mine” am experimentat pe rand. Primele care au urcat inapoi pe yacht au fost fetele, dar baietii au mai ramas in apa. Caci pentru ei, mai urma ceva. Andrei a pornit motorul si i-a tras incet cateva minute prin apa. Dupa care toata lumea a fost pe punte. Desi, cu totii, mai vroiam in apa…

Senzatii de vara

Mult dupa amiaza am ajuns intr-un golf salbatic, intr-o zona numita La Piscina, unde avea loc seara la ancora. Departe de tot si de toate, sus, de pe punte puteai sa vezi un apus superb, cu un soare trufas pus pe fapte mari, care umpluse cerul de culori aurii si marea de o stare de liniste profunda. Si nu iti venea sa faci altceva, decat sa stai si sa te uiti!

Dupa apus, am mancat cu totii pe barca, caci Andrei s-a oferit sa ne gateasca. Si a facut o omleta delicioasa… la ceaun, pe care am devorat-o cu totii imediat. Apoi, ritmul muzicii a inceput sa se auda din ce in ce mai tare, dand in felul acesta startul petrecerii pe una din barci. Tocmai incepea o noapte cu multa muzica; cu mult dans, pe punte, sub punte, in apa, sub apa; cu multa „supita” (un cocktail made by FunSailing), totul sub raze de luna, away from everything…

§ Crazy Wednesday

Urmatoarea zi pe mare a fost cu frigiderul cam gol, fiindca terminasem seara cam tot ce cumparasem si abia asteptam sa ajungem pe uscat, sa aprovizionam barca. Cand am ajuns in Parga, un vant foarte puternic facea dificila parcarea velierului. Desi dadusem drumul la ancora, pe cealalta parte, dinspre pupa, barca mai trebuia prinsa cu o parama de pietre, ca sa nu se deplaseze peste noapte.

Mai intai, Alex a inotat pana la marginea apei, ca sa prinda parama de una din pietrele din marina. Dar cum vantul batea foarte tare, a fost nevoie sa vina si Laur sa-l ajute. Barcuta facuse deja cateva cercuri, impinsa de vant, cand in ajutorul nostru a venit un alt skipper cu un dinghy, care a tinut-o pe Iro in contra vantului, sa nu se mai roteasca. Intr-un final, parama a fost prinsa si yacht-ul a fost stabilizat.

Se inserase deja si cei mai multi dintre noi au preferat sa luam un sea-taxi, care sa ne duca spre portul din Parga. De pe mare, mica statiune se vedea superb cu toate luminile aprinse pe coasta si cu toate casutele acelea asezate in trepte. Ajunsi pe uscat, am cautat restaurantul, unde aveam rezervare pentru masa. Localnicii ne-au aratat o straduta pe unde sa ajungem la restaurant, insa pe drum nu stiu cum s-a facut, ca grupul nostru s-a ratacit si a dat peste o livada de maslini. Loc numai bun de fugarit printre copaci, de relaxat si de simtit in largul nostru. ☺

Parga

§ Rush Thursday

Inainte de plecare, am revenit pentru o ultima data in Parga. In doar cateva ore de stat acolo, am putut constata, ca orasul era la fel de frumos si ziua, pe cat era si noaptea. Stradutele care serpuiau pe coasta, ne-au dus spre o fabrica de ulei de masline, pe care Laur isi dorea sa o vada. Acolo am dat peste un ghid atat de amabil, ca ne-a facut sa uitam total notiunea timpului. Iar la final am mai si plecat incarcati cu multe sticle de ulei de acolo. V-am spus parca, ca am uitat cum a trecut timpul acolo, nu? Ei bine, cand ne-am intors in marina am vazut cu uimire ca dintre toate barcile, doar yacht-ul nostru mai era acolo, toate celelalte plecasera deja. In conditiile acestea a trebuit sa ne grabim si sa incercam, sa ii prindem pe restul din urma. I-am ajuns, dar asta aproape de seara inainte de intrarea in marina din Preveza. A urmat o seara relaxanta in care ne-am plimbat, am mancat cu totii si am stat cu totii pe punte la glume.

§ Windy Friday

Era ultima noastra zi pe mare. Iar vantul care batea inca de dimineata, era numai bun pentru sailing. Vele au fost ridicate rapid de baieti, chiar in timp ce ieseam din marina si imediat am navigat doar pe vant. Un vant plin din pupa, care ne impingea cu putere. Aproape imediat, am prins o viteza undeva pe la 7-8 noduri. Cand aveam deja peste 8 noduri, Iro era bandata destul de mult si toti de pe punte ne bucuram de senzatia de libertate, din aceste clipe. O comanda scurta: „Volta!” ii anunta pe baietii ca trebuie sa dea drumul la vela principala spre partea opusa, lucru care schimba directia de navigare a barcii. Si uite asa, faceam un slalom elegant printre balizele de ghidare intalnite in drumul nostru. La un moment dat, senzorii de pe Iro, ne-au aratat o viteza de 8,56 de noduri, cea mai mare viteza de pana atunci pentru toata vacanta noastra. Si toti nu mai puteam de bucurie! Cand, alte cifre au aparut pe ecran: 8,71. Si acesta avea sa ramana recordul nostru!

Ajunsi in marina in Lefkada, toti eram emotionati dupa sailingul spectaculos de mai devreme, iar Andrei era multumit. Ne adusese cu bine inapoi, dar si mai apropiati. Si nu a fost simplu, fiindca mai toti eram destul de diferiti unul de altul. Acum, toti il bateam la cap, cu planuri pentru urmatoarea vacanta la sailing, desi nici aceasta nu se incheiase de tot. Mai ramasese o seara in Lefkada, de care am profitat din plin sa o descoperim, sa facem shopping pentru cei de acasa si sa ne bucuram de barca, cat o mai aveam.

Perju

§ Good bye Saturday

Soarele era sus pe cer de ceva timp, iar noi inca faceam bagaje. Parca nu ne venea sa le terminam. Dar trebuia. Era ultima dimineata din vacanta noastra si barca trebuia eliberata pentru curatenie. Asa ca pe rand, fiecare am ajuns pe punte, in aparenta relaxati, dar cumva tristi pentru ca se termina. Am fi luat-o pe Iro in bagaje, dar din pacate nu intra. ☺ Good bye Greece! Good bye sailing! Until next time…

Drepturile asupra acestui text apartin in integralitate autorului. Astfel, acest text este protejat de prevederile legislatiei din domeniul drepturilor de autor, iar orice utilizare, publicare, modificare sau duplicare a acestui text, fara acordul prealabil expres, exprimat in scris, al autorului este interzisa si va fi sanctionata in conformitate cu legislatia aplicabila.